***

“Nu pot sa cred ca dormi

in timp ce sanger

si nici ca somnul ti-e vegheat de ingeri.

Nu pot sa cred ca dormi

cand eu ma surp,

atinsa de al lumii zambet curb…” (Nina Cassian)

a fost o noapte cand versurile astea mi-au fost imn si crez si nebunie de durere. e intotdeauna ciudat, dar in acelasi timp miraculos, cand gasesti pe altcineva, dintr-un alt timp si spatiu, care a trait exact ce ai trait si tu, sau a simtit, sau a gandit la fel cu tine pana in cele mai mici detalii. nu mai simti ca esti doar tu cu tine in singuratate.

Tagged with: